Istanbul- Impresii, ponturi, de vizitat-partea a doua

           De multe ori, odata ajuns acasa dupa o calatorie, te poti bucura mai pe indelete de farmecul ei. Pe moment esti presat de timp si de ideea ca trebuie sa vezi cat mai multe, intr-un interval scurt. Intors acasa, insa, lucrurile se aseaza, poti privi fotografiile in liniste si rememora momente, stradute pline de culoare, localnici, terase  si gustari specifice de pe strada.

Ziua a treia in Istanbul a inceput cu un drum spre piata Taksim, pe parcursul caruia am trecut chiar pe langa stadionul echipei de fotbal Besiktas.

Din piata Taksim, aflata langa un parc foarte frumos, porneste strada Istikal, de neratat pentru orice turist venit pentru prima data in acest oras pitoresc. Strada se afla in mijlocul districtului Beyoglu, datand din secolul 19. Poate fi strabatuta pe jos sau cu mini-tramvaiul. De-a lungul ei sunt presarate magazine ale multor branduri renumite, patiserii, cafenele, magazine cu produse traditionale si chiar cinematografe. Cumva, strabatand-o pana la capat, noi am reusit sa ajungem din nou la Turnul Galata, vizitat in prima seara a sejurului.

 Am dat si peste parti amuzante, ca denumirea unui magazin sau un vanzator atipic de simiti (covrigi cu susan):

Dupa-amiaza ne-am petrecut-o in "celalalt Istanbul", atrasi de ideea ca extrem de putini turisti se aventureaza pe partea asiatica, cunoscuta ca fiind mai ordonata si mai curata. Am luat, deci, din nou, feribotul (am profitat din plin de Istanbul Kart, care iti garanteaza reduceri substantiale la a doua taxare intr-un interval de 45 de minute si iti permite pana la 5 astfel de transferuri in interval de 2 ore) si am coborat la Kadikoy (sunt doua puncte principale de debarcare, acesta si Uskudar).  La o prima privire, gasesti aici doar o colectie nesfarsita de blocuri inalte, ce gazduiesc jumatate din populatia marelui oras, oameni aflati in cautare de liniste, departe de agitatia si hoardele de turisti de pe celalat mal.

Am mers mult pe jos, in cautarea strazii Bagdat Caddesi, renumita pentru multitudinea de magazine presarate de-a lungul ei. Practic, e o strada de shopping, intinsa pe 14 km, paralel cu coasta. Ei bine, aici am intampinat primele probleme: aveam harta doar pentru zona europeana, iar localnicii nu stiu engleza, dupa cum am mai spus, asa ca ne-am multumit prin a le spune numele strazii si a urma indicatiile lor. Rezultatul? Ne-am ratacit- atat de bune au fost sfaturile. Am scos-o la capat, intr-un final, am gasit Bagdat Caddesi, ne-am plimbat putin, insa oboseala si-a spus rapid cuvantul si am luat autobuzul inapoi catre feribot. In cautarile noastre, am dat peste stadionul echipei Fenerbahce.

Seara ne-am petrecut-o la Cevahir Shopping Mall, atat de bine ascuns printre blocuri si cladiri de birouri (am senzatia ca orasul e in continua schimbare, se construieste neincetat acolo), incat a indus in eroare chiar si GPS-ul nostru, care ne tot invartea in cerc si nu il gasea. Nu m-a impresionat in mod deosebit, desi se spune ca este cel mai mare din oras, va recomand un altul, daca ajungeti in zona. 

O calatorie in Istanbul nu se poate incheia fara o serie de recomandari culinare. Eu nu as rata supa de linte, ciorba de rodie cu kebbe (chiftele de grau), Balik Elmek (sandwich cu macrou si legume), kebab, lahmacun, midiile cu orez, vandute pe strada, deserturile de toate felurile si, mai ales, fresh-urile din rodii sau portocale dulci, de la vanzatorii ambulanti sau terase micute.

Gata si escapada virtuala in Istanbul, va multumesc ca m-ati insotit si va reamintesc ca aici gasiti detalii despre primele 2 zile petrecute acolo. 

                          Follow me on Facebook, Twitter and Bloglovin.

Istanbul-Impresii, ponturi, de vizitat...

RO:

Tocmai am revenit dintr-o frumoasa vacanta de 3 zile in Istanbul, asa ca am cateva fotografii  si noutati de impartasit. Daca planuiti o astfel de vacanta, va puteti inspira din experienta mea.

Am plecat din Romania in jur de 8 dimineata si am ajuns putin inainte de 6 seara, incluzand cateva opriri pe drum, in benzinarii si pentru masa. Cea mai dificila este strabaterea Bulgariei, care, daca ma intrebati pe mine, nu are ce cauta in UE, cel putin din perspectiva drumurilor, care arata mai rau ca niste ulite de sat, pline de rupturi si cratere. In plus, sa te fereasca Dumnezeu sa ai nevoie de indicatii in Bulgaria, mai ales in afara zonelor turistice: oamenii chiar au o problema cu limba engleza acolo. Imaginati-va ca, pe drumul de intoarcere, am oprit in Burgas, la McDonald’s (nu mancam des acolo, insa e unul din putinele locuri unde, in mod normal, te astepti sa-ti fie macar inteleasa comanda in engleza), am cerut 2 McChicken, 2 Cheeseburgers, o portie mica de cartofi prajiti, un Fanta si un Sprite…Ce am primit: 2 McWrap de vita, 2 meniuri Big Mac si 2 Cola…..ASA CEVA?!

Imediat ce scapi de experienta de cosmar a drumurilor si serpentinelor bulgaresti si treci granita in Turcia, insa, ai parte de autostrada pana in centrul Instanbului. Fara taxe. Va recomand un GPS, noi nu ne-am fi descurcat fara el, desi la intoarcere ne-a scos pe la o cu totul alta granita ca la dus si am ocolit 100 km in Bulgaria, pe niste drumuri de plans..literalmente.

       Primul lucru ce ne-a frapat in Istanbul a fost traficul..nebun de-a dreptul. Imaginati-va traficul din Bucuresti in cea mai aglomerata zi posibila, la puterea a zecea. Nu exagerez deloc! Rar se semnalizeaza si toata lumea iti taie calea. In plus, am numarat femeile la volan: in 3 zile am vazut EXACT 2! Orasul este un melanj intre civilizatie si lipsa ei: extrem de dezvoltat, insa va veti lovi cu siguranta de o engleza de balta, motiv pentru care va sfatuiesc sa mergeti pregatiti cu obiectivele de vizitat si locatia. M-a socat igiena precara si adesea, lipsa de respect a oamenilor de acolo, care ti se baga in fata la coada sau te imping pe strada fara nici o jena.

Recomandari preliminare:

Incaltaminte extrem de comoda. Majoritatea astrazilor din zona turistica sunt pietruite, asemeni celor din Roma, deci tocurile ar trebui sa ramana acasa.

Cumparati un "Istanbul Kart"- card de transport- mai ales daca stati minimum 3 zile. Veti economisi mult (in mod normal, un jeton valabil o calatorie costa 4 lire turcesti- aproximativ 7 lei). Cardul nu trebuie sa fie individual, noi am incarcat si folosit unul pentru 2 persoane. Atentie, daca schimbati mijlocul de transport, va trebui sa utilizati un nou jeton de calatorie sau cardul sus-mentionat.

Luati cu voi o sticla cu apa. Gasiti cateva fantani cu apa potabila in oras, iar cea imbuteliata costa intre 0.50 si o lira, deci nu foarte mult.

Iata si ce am vizitat noi :

In prima seara: Turnul Galata. Se poate urca, pentru 18 lire turcesti. Iata privelistea de sus si de jos:

 Podul Galata: o plimbare de-a lungul sau e de neratat. De partea opusa se afla Eminonu, unde puteti savura faimosul Balik Elmek (sandwich cu macrou), pentru doar 6 lire. Unul dintre deliciile ieftine ale Istanbului. Noua ne-au placut mai mult cele cumparate de la vanzatorii ambulanti de pe strada, cel din locatia fotografiata mai jos era fad si avea cam multe oase.

A doua zi :

SultanAhmet (Moscheea Albastra)- intrare gratuita. Nu recomand sa mergeti dimineata, coada este infernala. Femeile intra doar cu capul acoperit, deci va recomand sa luati in bagaj o esarfa ampla. Daca o uitati, veti primi una la intrare (se returneaza la iesirea din obiectiv). Atat femeile, cat si barbatii se descalta la intrare…cum majoritatea vizitatorilor sunt turisti, care deja au batut orasul in lung si-n lat, va puteti imagina cum miros mochetele groase din interior…infiorator.

Peste drum gasiti Hagia Sofia, inchisa luni, cand am fost noi, care se poate vizita contra a 30 lire turcesti. Ne-am multumit prin a o fotografia din exterior.

Basilica Cisterna:

Ne-am indreptat apoi catre palatul Topkapi, unde am stat la coada aproximativ o ora. Intrarea este 30 lire, iar daca doriti sa vizitati si haremul, inca 15. Este inchis in fiecare zi de marti. Unul din obiectivele must-see, din punctul meu de vedere.

Dupa pranz, am ajuns si la Grand Bazaar. Toate obiectivele enumerate sunt la distante mici, usor de strabatut cu piciorul, unul de celalalt. In plus, aveti ocazia de a va pierde pe stradutele pietruite si a cunoaste indeaproape tainele unui oras plin de culoare. Nu am stat mult in bazar, majoritatea produselor au preturi exorbitante, trebuie sa fii cu adevarat priceput in arta negocierii pentru a obtine un pret bun. Am achizitionat doar cateva suveniruri.

Ultima "oprire" a zilei a fost  croaziera pe Bosfor, cu punct de plecare Eminonu. Sunt numeroase feriboturi  in asteptarea turistilor acolo, tot ce trebuie sa faceti este sa alegeti croaziera preferata si pretul cel mai bun. Nu va recomand o varianta mai lunga de o ora si jumatate, pentru ca poate deveni plictisitoare.

Sper ca v-a placut scurta incursiune in inima Istanbulului. Ziua a treia intr-o postare viitoare.

                             Follow me on Facebook, Twitter and Bloglovin.